„Va fi şi o restructurare serioasă, o reaşezare pe organigramă la care trebuie să muncim cu toţii, dacă suntem interesaţi. Vreau să vă mai spun ceva. Putem continua cu discuţia politică, dar responsabilitatea, inclusiv juridică, se poate cantona, la un moment dat, şi pe umerii celor care suntem astăzi pe scaune. Este treaba fiecăruia ce face, dar datoria mea este să promovez proiectele de hotărâre, începând cu acesta de transformare a Serviciului public în societate comercială. Mai departe, sigur că fiecare se exprimă prin vot.
Am să vă propun ceea ce este în interesul judeţului Dâmboviţa şi al unităţilor administrativ teritoriale. Şi trebuie să accentuez că nu cred că este un «capăt de ţară» pentru o primărie să dea câte un miliard de lei vechi (100.000 lei noi timp) de trei ani, 300.000 lei în total. Eu nu cred că nu se poate. Cred că este, mai mult, o chestiune de mimare a discuţiei din partea lor. Şi vă spun că sunt primării care au 20 de salariaţi şi 20 de salariaţi au fost la cursuri la mare în ultimele trei luni de zile. Înmulţiţi 20 cu 4.000 de lei sau 3.000 de lei cel mai ieftin curs, aşa zis curs, şi că asta este echivalentul contribuţiei pe care ar trebui să o aducă la Compania de apă. Să vă spun că sunt şi alte instituţii publice care practică sistemul acesta.
Pentru că am văzut luări de poziţii legate de majorarea capitalului social la Compania de Apă, trebuie să fac câteva recapitulări, care sunt absolut necesare. Programul Operaţional Infrastructură Mare este finanţat din fonduri europene şi încă din anul 2009, pentru a primi bani europeni, s-au stabilit câteva lucruri care sunt de principiu, precum: în fiecare judeţ se înfiinţează o singură Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, în fiecare judeţ trebuie creat un operator regional puternic care să asigure implementarea acestor proiecte.
Mai mult, potrivit Tratatului de aderare, România are pentru 2015, respectiv 2018, anumite obligaţii de conformare pe care dacă nu le îndeplineşte se va declanşa o procedură de infringement, se vor plăti penalităţi şi corecţii financiare. Ca urmare, datoria mea, a Consiliului Judeţean şi a tuturor primarilor din judeţ este să pună în aplicare directivele europene şi Tratatul de aderare pentru că consecinţele neaplicării acestora vor fi dramatice pentru România, iar responsabilitatea poate ajunge la fiecare dintre noi. Ce am făcut noi până acum?!
Încercăm să finalizăm în termen toate lucrările din Programul Operaţional Sectorial de Mediu, pentru că avem lucrări fazate care trebuiesc finalizate anul acesta. Am aprobat transformarea Serviciului Public Judeţean de Apă în societate comercială, ca pas intermediar în proiectul de fuziune al Companiei de Apă cu societatea comercială rezultată din transformarea Serviciului Public. Pentru asigurarea finanţării pe POIM, Compania de Apă din Târgovişte are nevoie de resurse financiare, pe de-o parte pentru că mecanismul de decontare este acela că întâi faci lucrări, le plăteşti din fondurile proprii şi apoi recuperezi de la Comisia Europeană, şi în al doilea rând pentru că la CATD avem corecţii de peste 300 de miliarde de lei vechi pe contracte încheiate în anii 2009-2010, sub mandatul PDL, şi a treia chestiune este aceea că Compania de Apă are de plătit TVA-uri la toate aceste lucrări şi mai are şi un împrumut de la BERD contractat pentru 25 de ani pentru POS1 şi mai sunt 14 ani de rate şi dobânzi din acest contract.
După şedinţa Consiliului Judeţean am primit două documente, unul emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi altul de emis de Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul Dezvoltării Regionale ne spune despre consecinţele generate de retragere a unităţilor administrativ teritoriale din cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, asta pentru cei din judeţ care au impresia că vor rezolva ceva dacă se retrag din ADI Apă şi nu mai operează cu Compania de Apă sau Serviciul Public Judeţean. Ministerul ne spune următoarele: raportat la situaţia în drept şi fapt, atenţionăm cu acest prilej că renunţarea unilaterală la contractul de delegare a serviciilor de apă, apă uzată şi colectarea deşeurilor determină o serie de consecinţe şi urmări.
Din punct de vedere tehnic, disfuncţionalităţi în implementarea sau după caz sustenabilitatea proiectului, în special referitoare la sănătatea populaţiei şi protecţia mediului, spre exemplu toate localităţile din sud au apă cu concentraţie mare de fier şi mangan şi pun în pericol starea de sănătate a populaţiei. Din punct de vedere financiar, risc real de sancţionare pentru nerealizarea proiectului, corecţii financiare şi restituirea întregii sume alocate de către finanţatorii europeni, deci judeţul Dâmboviţa ar trebui să restituie POS-ul 1 de Mediu care înseamnă 125 de milioane de euro pentru apă şi canal.
Un alt risc este blocarea Programului Operaţional Infrastructură Mare, imposibilitatea României de a asigura conformarea integrală cu prevederile Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban şi ale Directivei 91/271/CEEF privind utilizarea apelor uzate urbane. În cazul neîndeplinirii obligaţiilor asumate, împotriva României vor fi lansate, în conformitate cu legislaţia europeană, proceduri de infringement. Pentru fiecare asemenea procedură România riscă să plătească către UE o sumă forfetară de 1,7 milioane euro, la care se vor adăuga zilnic sume de până la 124.000 de euro, până la data îndeplinirii angajamentelor asumate.
MDRAP ne spune că în cazul în care un membru se retrage sau este exclus din Asociaţie, iar acesta a beneficiat de finanţări nerambursabile din surse interne sau externe este obligat să plătească sumele corespunzătoare investiţiilor la nivelul proiectelor aflate în derulare, la care se adaugă cheltuielile adiacente, corecţiile financiare şi alte sume cu titlu de sancţiune impuse de autorităţile finanţatoare, orice alte penalităţi aplicate din cauza neîndeplinirii parametrilor tehnico- economici ai proiectului.
Ministrul Fondurilor Europene ne spune că regionalizarea serviciului de apă şi canalizare, ceea ce facem noi acum, este o condiţie a Comisiei Europene de finanţare a investiţiilor pe POS Mediu 2007-2013, cât şi prin POIM 2014-2020. Concluzia este că răspunderea va fi a fiecărei unităţi administrativ teritoriale. Eu am să fac ceea ce mă obligă să fac cele două documente ale Comisiei Europene şi Tratatul de aderare pe România l-a semnat, care este lege.
Un lucru care îmi arată îngustimea la minte a unor primari, fie alte interese. Nu înţeleg de ce ar trebui să plătească o comună, de exemplu, 3-5 miliarde lei vechi pe un Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic şi să facă majorarea de capital social de 300.000, 400.000 sau 500.000 lei, în condiţiile în care, în cadrul POIM, Proiectul Tehnic şi Studiul de Fezabilitate sunt realizate de către consultanţii selectaţi pe procedura respectivă”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.
20