„Legat de proteste, este dreptul oricărui cetăţean să participe la manifestaţii şi să-şi exprime nemulţumirea faţă de o situaţie de fapt. În stradă au fost foarte mulţi oameni de bună credinţă care au doleanţe cu caracter general, lupta împotriva corupţiei, împotriva diverselor forme de fraudare a statului, împotriva abuzurilor instituţiilor de forţă, lucruri pe care le împărtăşesc şi eu… Există însă în spatele acestor oameni grupări de factori de manipulare şi agitaţie care au maculat protestul, transformându-l în interesul lor politic direct şi cred că este observabil de la distanţă că şi în Bucureşti, dar şi în Târgovişte, organizatorii protestelor sunt cei din Partidul Naţional Liberal şi din USR care au pierdut alegerile la vot şi vor să revină la putere cu forţa unor manifestaţii de stradă.
Prezenţa preşedintelui Iohannis în mijlocul unei mulţimi agitate constituie o premieră în zona acţiunilor politicianiste şi o acţiune de abandon a statului, pentru că preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Ca urmare, ceea ce a făcut domnul Klaus Werner Iohannis este încălcarea flagrantă a rolului de mediator şi transformarea într-un actor care vrea să confişte acest protest şi să-l folosească în interes propriu. (…) Noi opinăm că Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală întruneşte condiţiile de legalitate stabilite de Constituţia României şi consacrate prin decizii ale Curţii Constituţionale.
Nici Ordonanţa de Urgenţă şi nici cele două proiecte de lege, care sunt transmise în Parlament, privitoare la graţiere şi regimul de executare a pedepselor, nu fac altceva decât să rezolve probleme care ne sunt reclamate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, probleme care sunt consemnate în Raportul pe justiţie, probleme care sunt consemnate în decizii ale Curţii Constituţionale şi sunt de natură să apere şi drepturi şi libertăţi fundamentale.
Dacă mergem la dispoziţiile legale, Legea 47/1992 prevede: Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătore şti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare care are legătură cu soluţionarea cauzei. Deci, pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate, într-o cauză concretă, ar putea procurorul de şedinţă să solicite sesizarea Curţii Constituţionale cu această excepţie. În al doilea rând, Avocatul Poporului sau Curtea Constituţională ori Consiliul Suprem al Magistraturii au de principiu vocaţia de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la excepţia de nelegalitate.
Sigur că am spus că au de principiu, fiindcă sunt lucruri decise de practica CCR care pun sub semnul întrebării finalitatea unui asemenea demers. În al treilea rând, este inacceptabil într-un stat de drept ca Direcţia Naţională Anticorupţie să facă dosare penale şi să intervină brutal în procesul de elaborare a unui act normativ. Lucrul acesta nu are nicio legătură cu statul de drept, este o acţiune de intimidare la adresa Guvernului şi puterii politice legitime din România.
Este sesizabil că o anumită parte a presei centrale difuzează mesaje care nu au niciun fel de legătură cu realitatea, ca de exemplu existenţa unei intenţii a Partidului Social Democrat de a desfiinţa Direcţia Naţională Anticorupţie, de a uni DNA cu DIICOT sau alte măsuri de acest tip. Ceea ce este afirmat clar de noi este că nu avem asemenea intenţie, dar avem intenţia de a stabili în ce condiţii magistraţii răspund pentru deciziile pe care le iau şi asta este un lucru discutat şi acceptat de întreaga societate.
Trebuie să existe o lege a răspunderii magistraţilor foarte clară şi foarte fermă, care să le reglementeze conduita în limitele legii şi să îi determine să soluţioneze cauzele ţinând cont de lege şi de propria conştiinţă şi nu de elemente exterioare dosarului în cauză.
În presă circulă diferite scenarii cu privire la posibilităţile pe care le are la dispoziţie preşedintele României de a demite Guvernul, folosind instrumentele aşa zisului stat de drept, instrumente de tip DNA spre exemplu, care ar pune sub urmărire penală prim-ministrul şi, pornind de la această situaţie, preşedintele României să constate o încetare a mandatului.
Eu cred însă că mai există şi înţelepciune politică, pentru că în Parlament există o majoritate consistentă care susţine acest Guvern, Guvernul nu a făcut altceva decât să-şi îndeplinească atribuţiile stabilite de lege şi că instituţiile de forţă ale statului nu pot fi folosite în jocul politic. Ceea ce fac astăzi Parchetul General, CSM-ul şi DNA-ul sunt implicări grosolane în actul de guvernare.
PSD şi-a exprimat punctele de vedere public, a dat explicaţii publice consistente pe marginea celor două acte normative. Sigur că protestele pot continua, noi sperăm ca ele să fie, aşa cum au fost în general paşnice, pentru că nimeni nu poate contesta dreptul la protest al oamenilor, dar în acelaşi timp nimeni nu poate să ceară PSD să renunţe la guvernare şi să nu-şi pună în aplicare programul cu care a câştigat alegerile.
În spatele Partidului Social Democrat sunt voturile a peste 3 milioane de oameni care au susţinut programul nostru de guvernare. Am avut solicitări pentru organizarea unui miting din toată ţara… Şi colegi de-ai mei din Organizaţia Dâmboviţa au apreciat că ar fi necesar să arătăm că Guvernul nu-i singur şi există alte sute de mii, milioane de oameni care susţin demersurile noastre, însă noi am considerat că asemenea acţiuni nu ar fi făcut altceva decât să înrăutăţească situaţia generală a ţării şi din perspectivă politică şi din perspectivă economică şi că nu am fi făcut decât să escaladăm evenimentele şi să ajungem la situaţii de conflicte interne care nu mai puteau fi ţinute sub control. PSD este un partid cu oameni responsabili şi nu cu aventurieri politici care să provoace situaţii de dezordine cu consecinţe pentru slăbirea statului naţional unitar roman”, spune preşedintele PSD Dâmboviţa, senatorul Adrian Ţuţuianu.
20